Prezentarea localitatii

Primar: György Sándor
Viceprimar: Bálint László
Secretar: Orbán Zsófia
Contabil: Orbán Zsófia-Elvira
Cuvantul Primarului:

Doresc să vă urez un călduros bun venit pe site-ul Comunei Ulieş - www.comunaulies.ro, unde veţi găsi informaţii utile despre activitatea administraţiei locale şi lucruri interesante despre comună, în general.
Anul 2008 înseamnă un nou început pentru comuna Ulieş, atât pentru reprezentanţii administraţiei publice locale cât şi pentru locuitori.
Nu privim deloc în trecut, ci avem menirea de a privi responsabil şi activ către viitor, pentru a putea să realizăm toate proiectele îndrăzneţe pe care le-am gândit.
Sunt convins că site-ul nostru vă va oferi o imagine cuprinzătoare despre diversitatea activităţilor care au loc în comuna noastră, numit Ulieş. Un loc care se doreşte tot mai prosper şi mai modern, care este într-o continuă dezvoltare, dezvoltare pe care noi o sprijinim.
În primul rând, doresc transparenţă totală în relaţiile cu cetăţenii şi înfiinţarea acestui site dovedeşte dorinţa mea şi a echipei mele de a construi un dialog sincer cu dumneavoastră, bazat, pe de o parte, de exprimarea aşteptărilor şi a aspiraţiilor fiecărui locuitor al comunei şi, pe de altă parte, de activitatea noastră care trebuie să fie percepută corect, nedistorsionat.
Pornind de la ideea că într-o societate deschisă şi democratică, administraţia există pentru a servi cetăţenii şi, profitând de nivelul actual al dezvoltării tehnologiei, am creat acest site pentru a oferi pe de o parte transparenţă totală şi facilitarea accesului către autorităţile locale cetăţenilor comunei, iar pe de altă parte de a ne face cunoscuţi şi de a atrage atenţia oamenilor de pretutindeni asupra acestui loc deosebit - Ulieş.
Vizitând această pagină, vă aşteptăm să ne cunoaşteţi, să ne înţelegeţi, să ne fiţi alături la sărbătorile de suflet, să ne amintim împreună trecutul, plănuind viitorul, sub semnul împlinirilor şi realizărilor prezente.
Vreau să construim împreună un parteneriat solid care să aibă efecte, pe termen mediu şi lung, prosperitatea fiecăruia, respect faţă de vecini şi mândria de a locui în această comună.
Tuturor celor ce vor parcurge această pagină de web - oaspeţi sau localnici - vă adresez salutul meu şi al întregii mele echipe. Mai putin

Suprafata: 6529 ha
Intravilan: 203 ha
Extravilan: 6326 ha
Populatie: 1161
Gospodarii: 529
Nr. locuinte: 684
Nr. gradinite: 4
Nr. scoli: 4
Numele localitatilor aflate in administratie:
Ulieşi, Iaşu, Ighiu, Daia, Nicoleşti, Vasileni, Obrăneşti, Petecu
Asezarea geografica:
Comuna Ulieş este situată în partea sudică a judeţului Harghita, la sud de oraşul Odorheiu Secuiesc.
Relieful fragmentat al Subcarpaţilor Transilvaniei este constituit din depozite sedimentare de vârstă mio-pliocenă cu atitudini ce variază între 500-1000 m. Într-o depresiune mică înconjurată de dealurile cu vârfuri de peste 750 m, lângă Pârâul Hodoş s-a construit centrul de comună.
Comuna este situată în spaţiul dintre râurile Târnava Mare şi Homorodul Mic, pe dealurile Homorodului, la o altitudine de 550-575 m deasupra nivelului mării se află comuna Ulieş. Localitatea este situată la numai 15 km de Odorheiu Secuiesc, 70 km de Miercurea Ciuc şi la 25 de km de Cristuru Secuiec. Cu o suprafaţă totală de 7.200 ha, comuna este alcătuită din 8 sate: Ulieş, reşedinţa, Iaşu, Ighiu, Daia, Nicoleşti, Vasileni, Obrăneşti şi Petecu.
Căi de acces 
Accesul rutier în localitate este asigurat de Drumul Judeţean 137 A, Drumul Naţional 13 şi Drumul European 60. Cea mai apropiată gară de transport persoane şi mărfuri se află la 15 km de comună, în municipiul Odorheiu Secuiesc. În plus, o linie de cale ferată anexă de interes local leagă Vânători de Odorhei, având staţia cea mai apropiată la Homorodbene, la 8 km distanţă de Ulieş.
Localităţile Petecu, Ulieş, Vasileni şi Nicoleşti se află pe taseul drumului DJ 137A.
Localităţile Ulieş, Iaşu şi Daia se află pe traseul drumului judeţean DJ 133.
Drumul comunal DC 30 asigură relaţia între DJ 137A şi satul Obrăneşti.
Drumul comunal DC 31 asigură relaţia între DJ 137A şi satul Vasileni.
Drumurile judeţene şi drumurile comunale sunt pietruite şi se află într-o stare degradată.
Oraşele principale cele mai apropiate de comună sunt: Odorheiu Secuiesc aflat la o distanţă de 16 km, Crituru Secuiesc la 28 km şi Miercurea Ciuc la o distanţă de 68 km.
Prin Petecu şi prin Daia se poate ajunge la DN 13-E 60 pe drumul cel mai scurt, dar drumurile sunt aproape impracticabile.
Distanţele dintre centrul administrativ al comunei şi celelalte sate componente sunt:
Daia 6,0 km pe DJ 133;
Iaşu 1,0 km pe DJ 133;
Ighiu 4,0 km pe DJ 133;
Nicoleşti 3,0 km pe DJ 137A;
Obrăneşti 3,0 km pe DJ 137A + 3 km pe DC 30;
Petecu 7,0 km pe DJ 137A;
Vasileni 2,0 km pe DC 31A.
Locuitorii satelor au acces la calea ferată pe ruta secundară Sighişoara-Odorheiu Secuiesc utilizând Halta Feliceni. Din Sighişoara pe Magistrala 300 sunt legături directe spre Bucureşti, Oradea, Arad, aici circulă majoritatea trenurilor spre Bucureşti şi trenurile internaţionale spre vest
Evoluţia localităţilor după 1990
Localităţile urbane şi rurale din ţară în prezent sunt caracterizate prin transformări importante, uneori contradictorii datorită procesului de transformare din anul 1990, spre economia de paţă are loc o scădere temporară a necesarului de forţă de muncă din Municipiul Odorheiu Secuiesc, se resimite şi în localităţile comunei.
Forţa de muncă astfel disponibilizată a fost absorbită parţial de întreprinzătorii mici, desfăşurând activităţi în mica industrie şi comerţ, iar marea majoritate a localnicilor îşi desfăşoară activitatea în agricultură pe terenurile proprii, neexistând asociaţi agricole în nici o localitate a comunei. Unele localităţi din cauza scăderii şi îmbătrânirii populaţiei au ajuns la un pas de dispariţie, se fac încercări de dezvoltare a infrastructurii în vederea stabilizării populaţiei sperăm cu succes.
Reţeaua hidrografică
Localităţile Ulieş, Nicoleşti, Vasileni, Obrăneşti şi Ighiu de pe teritoriul administrativ al comunei Ulieş sunt în bazinul afluenţilor Târnavei Mari care au codul cadastral hidrografic IV - 1.9.6 (15-19), pe când Petcu, Daia şi Ighiu sunt pe teritoriul pârâului Homorodul Mare afluent al Oltului cu număr cadastral hidraulic VIII-1 71
Hidrografie este infuenţată de relieful tipic vulcanic al masivelor, interiorul multora fiind drenat de un curs principal de apă, al căror afluenţi dispuşi radial.
În această depresiune subcarpatică, prin depozite sedimentare permeabile apa se infiltrează, acumulându-se în straturi acvifere nisipoase. Izvoarele care apar pe văile râurilor au un debit variabil şi un grad mare de salinitate.
Datele din teren şi documentaţiile celor câteva foraje hidrogeologice executate în zonă, ne indică modul de circulaţie şi de acumulare a apei în diferitele formaţiuni ce alcătuiesc zona studiată şi legat de acestea, geneza şi mecanismul de mineralizare al acestora.
Condiţiile de acumulare şi de răspândire ale apelor freatice sunt determinate pe lângă condiţiile hidrometeorogice locale şi de caracterul geomorfologic al văii Târnavei Mari, fiind în legătură directă cu structura tectonică şi cu caracterul petrografic şi litologic al formaţiunilor sedimentare care alcătuiesc cadrul geologic. Compoziţia mineralogică şi geochimică a formaţiunilor în strânsă legătură cu caracteristicile reliefului, cu intesitatea circulaţiei apelor subterane şi cu regimul hidrochimic şi hidrodinamic al acestora determină caracteristicile hidrogeochimice şi gradul de mineralizare al apelor.
Principalele pârâuri care străbat teritoriul comunei Ulieş sunt: Pârâul Mic, Pârâul Blond, Pârâul Hodoş, iar spre Olt Pârâul Ighiu, Pârâul Răceală şi Pârâul Petecu.
Acumulările de ape freatice sunt legate de depozitele aluviale şi de unele acumulări locale ale văilor fluviatile, de formaţiunile superficiale - eluviale, deluviale, aluviale şi proluviale ale spaţiilor interfluviale şi de piemonturile de acumulare.
Orizontul acvifer freatic, cantonat în depozitele deluviale de pantă este alimentat de precipaitaţii căzute pe suprafeţele versanţilor. Datorită permeabilităţii reduse apa infiltrată are o circulaţie lentă spre baza versanţilor sau se infiltrează în rocile de bază.
Orizontul acvifer freatic acumulat în aluviunile luncii şi teraselor pârâurilor este alimentat de apele râului cu care este în legătură directă, de precipitaţiile căzute pe aceste suprafeţe morfologice, de apele de şiroire şi de apele drenate din deluviile de pantă.
Activitati specifice zonei:
Agricultură
Cultura vegetală
Creşterea animalelor
Activitati economice principale:
Principalele activităţi economice ale comunei sunt agricultura şi creşterea animalelor. Dealurile mai joase permit în unele sate producţia de fructe şi legume. Ramurile mici-industriale active sunt prelucrarea lemnului şi împletitul coşurilor, activitatea tradiţională a locuitorilor Ulieşului. De asemenea, în localitate funcţionează o balastieră.
​Din totalul suprafeţei agricole, cea mai mare pondere o deţine terenul arabil, urmat de păşuni şi cositoare, care favorizează creşterea animalelor. Suprafaţa cultivată cu cereale este de 2366 ha, culturile predominante fiind cele de porumb şi grâu. Pomii fructiferi ocupă 82 de ha, păşunile 1760 ha şi fâneţele 1812 ha.
Clima zonei este favorabilă culturilor fructifere, producându-se mere, prune, pere, cireşe. Nu există unităţi de prelucrare a fructelor în zonă, cu execepţia micilor ateliere de fiert ţuică
Creşterea bovinelor
Odată cu îmbunătăţirea raselor şi cu asigurarea bazei furajere atât producţia de lapte cât şi de carne s-a menţinut la un nivel corespunzător, prelucrare produselor se realizează în afara comunei. Scăderea efectivului de ovine se datorează imposibilităţii de a vinde lâna.
Producţia de carne de porc se realizează în special în gospodării individuale, mai mult pentru necesităţile familiare şi mai puţin pentru piaţă, unde se simte restrângerea cererii, cauzată de scăderea puterii de cumpărare a orăşenilor.
​O unitate de prelucrare a lemnului se găseşte în localitatea Daia
Obiective turistice:
În satele comunei Ulieş turismul nu este dezvoltat cu toate că sunt aşezate aproape de 2 centre importante de turism: Sighişoara şi Odorheiu Secuiesc şi are câteva obiective remarcabile, monumentele arhitecturale vizitate de mulţi turişti în special biserica reformată de la Daia este aproape de biserica unitariană de la Dârjiu, monument sub protecţia Unesco. În momentul actual nu există în comună nici o unitate de cazare. Se preconizează înfiinţarea unui birou de turism în centrul comunei care fiind în contact permanent cu biroul Turinfo central din Odorheiu Secuiesc,poate să organizeze în condiţii bune primirea unui număr mare de turişti.
Puncte turistice importante pe teritoriul comunei sunt:
Poiana Narciselor este o zonă naturală protejată, cu o suprafaţă totală de 5 ha, aflată pe teritoriul administrativ al satelor Iaşu, Ighiu şi Ulieş;
În direcţia sud de Ighiu pădurea cu copaci: mesteacăn, stejar şi carpeni de 150-175 ani;
Biserica reformată din Daia, construită în secolul al XIV-lea, este înconjurată de un perete de cetate şi reprezintă cel mai important monument istoric din zona sud-vestică al vechiului scaun Odorhei. Turnul bisericii, construit la sfârşitul secolului al XVIII-lea, se compune dintr-o navă din evul mediu şi un sanctuar cu foarte multe unghiuri închise;
Biserica reformată din Ulieş din 1798;
Biserica reformată din Ighiu din 1784.
Evenimente locale:
Festivalul din Ighiu - 25 iulie
Ziua satului Ighiu - 26 iulie
Ziua satului Petecu - 16 august
Ziua satului Vasileni - 30 august
Facilitati oferite investitorilor:
Oportunităţi de investiţii:
- turism şi agroturism (există suprafeţe disponibile pentru construirea de case de vacanţă şi pensiuni);
- centre de colectare şi prelucrare a plantelor medicinale şi fructelor de pădure;
- centre de echitaţie;
- industria uşoară (există fortă de muncă calificată şi clădiri disponibile în suprafaţă totală de 200 mp);
- piscicultura (se poate amenaja o păstrăvărie);
- centre de colectare a produselor animaliere (lapte, piele, lână).
Pe suprafaţa adiministrativă a comunei sunt multe zone optime pentru apicultură
Proiecte de investitii:
Realizarea sistemelor de apă a comunei
Realizarea drumurilor comunale
Realizarea sistemului de canalizare a comunei